Cuvintele au exercitat mereu o mare fascinație asupra tuturor. Ele pot fi încântătoare, neutre, manipulatoare sau în zeci de alte feluri – depinde de cine și cum le rostește. De la primul cuvânt articulat de copil până la discursurile elaborate și la promisiunile electorale, de la declarațiile de dragoste ale îndrăgostiților până la ultimul cuvânt al muribundului – toate au un anumit impact, declanșează o stare, o reacție, un răspuns – chiar și unul al absenței.
În acest articol detaliez tocmai această putere adeseori uitată sau neglijată a cuvintelor și modul în care acestea ne impactează viața.
Desconsiderarea valorii cuvântului
Ne folosim de cuvinte pentru a ne exprima, dar am pierdut în graba cotidiană din profunzimea și valoarea cuvintelor noastre fără să le mai cunoaștem impactul.
In ziua de azi adesea auzim sau citim cuvinte prea ușor aruncate: Social Media abundă de comentarii neadecvate, pe stradă e suficient să ajungi în zone aglomerate și auzi în câteva minute injurii sau dacă ești în trafic și nu reacționezi în prima secundă te pricopsești cu o nouă expresie prea pitorească pentru Dex.
Legătura tainică dintre cuvinte și tiparele noastre mentale
Privit însă de la un nivel mai înalt tiparele sau modelele noastre de gândire se exprimă prin cuvintele pe care noi le folosim; deci și invers, preluând chiar și în glumă expresii de argou în vocabularul activ, limbajul folosit va structura într-un anumit fel conținutul nostru mental. Și asta deoarece cuvintele nu sunt doar sunet, ci și vibrație. Însă ele nu vor impacta numai conținutul mental, ci întregul trup, cu impact automat pe termen lung.
Influența cuvintelor asupra întregii ființe
Studiile realizate de Masaru Emoto dovedesc că rostirea cuvintelor produce modificări substanțiale în structura moleculară a cristalelor de apă către care aceste au fost transmise. Cel care rostește cuvintele, invariabil transmite prin acestea energia sa vibraţională sau emoțiile pe care le simte. Experimentul a avut rezultate și atunci când doar s-au lipit cuvinte scrise de recipientele de testare umplute cu apă. Iar dacă ne gândim că la vârsta adultă avem la modul real între 55 și 65% apă în structură, e ușor să deducem că aceste modificări substanțiale se produc și asupra apei din trupul nostru.
Dacă noi rostim în mod curent expresii de argou sau exprimăm repetat neîncrederea, teama, lipsa valorii proprii, eșecul sau neliniștea acestea ne vor structura într-un anumit fel care s-ar putea să nu ne mai placă dacă privim din acest punct de vedere. Trebuie sa vedem impactul cuvintelor într-un mod holistic.
Importanța observării limbajului folosit
Observarea propriului limbaj conduce la conștientizarea anumitor tipare de gândire pe care le avem și a anumitor obișnuințe care nu ne sunt întotdeauna de ajutor în rafinarea noastră. Poate este doar un ”ăă” pe care-l repeți sau poate sunt cuvinte precum ”gen”, ”deci” sau multicolorele apelative devenite atât de reprezentative limbii românești chiar și peste hotare. Înjurăturile cu care ne-am obișnuit sau expresiile agramate preluate din seriale, de care ne amuzăm atât de mult încât le preluăm și întreținem, ne vor amprenta indubitabil.
Care sunt cuvintele sau expresiile care se repetă în discuțiile tale?
Dacă folosim mereu cuvântul ”eu” vorbind cel mai adesea despre noi înșine, aceasta arată ceva! Expresii cum ar fi ”dau cu el de pământ”, ”mă ia capul”, ”îmi fuge pământul de sub picioare”, ”mi-e rău” – nu când te simți efectiv rău, ci doar auzi sau vezi ceva ce dezaprobi – toate acestea și multe, multe altele, exprimă anumite tipare, anumite obișnuințe mentale și reacționale care ne structurează – infim aparent, însă cumulativ, la nivel de vocabular activ, poate deveni enorm!
Preluăm adesea fără să vrem asemenea obișnuințe de limbaj din familie, din mediul înconjurător și ajungem mai întâi să repetăm mental cuvintele și expresiile auzite și apoi, gradat, le folosim chiar noi înșine…
Care este valoarea cuvântului prin prisma dezvoltării continue?
Oare sa nu aibă nu știu ce valoare, dacă spunem o porcărie chiar daca ne spunem ca ea este golită de conținutul ei inițial, de sensul propriu?! Daca la aceasta se mai adaugă viteza cotidiană, superficialitatea de la ordinea zilei, ajungem să considerăm anumite cuvinte devalorizante ca fiind alinturi sau unele înjurături drept interjecții care credem doar ca subliniază atenția noastra asupra subiectului în discuție…
În demersul nostru de autocunoaștere în care introspecția este una dintre cele mai importante calități, capacitatea de conștientizare este mereu sporită. Te cunoști pe tine însuți tot mai bine atunci când devii foarte conștient asupra ta, asupra acțiunilor, reacțiilor, gândurilor, cauzelor dar și a cuvintelor rostite.
Aplicarea testului „celor 3” al lui Socrate conform căruia să spui doar ceea ce este adevărat, bine și de folos, ar fi un test greu și s-ar așterne adesea liniștea în multe discuții. Drept urmare nu ți-l propun acum.
Exercițiul de observare a limbajului folosit
Însă te invit la un exercițiu de observare a limbajului tău: observă timp de doar trei zile ce cuvinte și expresii folosești. Poți face o listă cu cele repetitive.
Dacă poți, mergi un pic mai adânc amintindu-ți că și cuvintele pe care le consideri golite de sens au impact și fă acest exercițiu de imaginație în ceea ce privește modul în care ele te structurează pe tine, chiar fără să știi aceasta.
Primul pas în autocunoaștere este mereu cel legat de observarea ta. Începe de aici sau continuă de aici dacă deja ai făcut primii pași!
Dacă vrei să mergem împreună pe această cale, contactează-mă pentru o ședință de coaching.
Îți doresc mult succes și abia aștept să vorbim!
