Frica este una dintre cele mai puternice emoții. Ea are un impact foarte mare asupra minții, dar și asupra trupului.
Într-o stare de extremă urgență, cum ar fi un pericol iminent, ea ne dă semnale foarte puternice care pentru unii oameni sunt salvatoare, atunci când îi mobilizează să iasă din acea situație, iar pentru alții chiar paralizante, făcându-i să nu se mai clintească. Însă nu la această frică și anxietate punctuală vreau să mă refer acum, ci la cea mult mai subtilă și insidioasă care ne însoțește timp îndelungat și care ne poate afecta abilitatea de a mânca, a respira corect, a dormi, a ne concentra, a lucra și a ne bucura de viață.
De ce anume ne este frică?
În mod obișnuit, atunci când ajungem să conștientizăm de ce anume ne este frică, evităm acel ceva. Dacă ne este frică de foc, nu aprindem lumânări prin casă; dacă ne este frică de apă, nu înotăm în larg sau dacă ne este frică de întuneric, nu facem plimbări nocturne și tot așa mai departe.
Cum este însă în cazul anxietății? Din moment ce anxietatea este o formă de frică, dar una persistentă care implică așteptarea unei amenințări viitoare, tot ceea ce am afirmat despre frică este valabil și pentru ea.
Cum recunoști frica și anxietatea?
Atunci când simți frică sau anxietate mintea și trupul lucrează mult mai repede și poți simți următoarele:
- inima bate mai repede, uneori chiar neregulat
- respirația decurge într-un ritm accelerat
- transpiri abundent
- nu digeri bine mâncarea sau
- nu poți mânca sau, din contră,
- mănânci excesiv și compulsiv
- te concentrezi foarte greu
- te trec fiori
- ai stări de amețeală
- ți se usucă gura
- ai tensiuni musculare sau, din contră,
- îți simți mușchii slăbiți.
Poți simți toate acestea pentru că trupul tău simte frică, simte o stare de urgență.
În cazul anxietății pot apărea aceste simptome la care se pot adăuga
- iritabilitatea
- incapacitate de a avea un somn profund
- grija excesivă
- dureri de cap
- incapacitate de a lucra eficient
- de a planifica
- disfuncții sexuale
- flashback-uri, adică reluarea în gând a unor evenimente deranjante sau traumatice din trecut
- pierderea încrederii în sine sau
- ruminarea excesivă.
De ce simțim astfel de stări dacă nu suntem într-un pericol imediat din moment ce acum ne deplasăm aproape unde vrem, ieșim în oraș, la cumpărături, dar totuși ne confruntăm cu astfel de stări?
Dacă ne gândim la strămoșii noștri, ei aveau nevoie de impulsurile foarte rapide și puternice date de frică pentru a supraviețui. Dacă rage leul lângă tine, nu ai timp de analize, ci doar de reacții rapide. Numai că în zilele noastre rar mai rage leul lângă noi, însă ne lăsăm bombardați cu știri alarmante, iar reacția noastră este aceeași ca în fața leului. Doar că nu o luăm la fugă și nici nu atacăm vreun animal sălbatic, ci rămânem continuu în alertă acumulând un stres major care mai erupe ocazional prin revoltă față de ultima decizie a vreunui ministru sau prin îmbrâncirea verbală sau fizică a vecinului, prin interminabile polemici politice sau sociale, mânie răsfrântă asupra colegului de trafic sau a copilului și multe altele.
Ce poți face pentru a te ajuta pe tine însuți când recunoști aceste trăsături?
- Înfruntă-ți frica
Dacă eviți mereu situațiile care îți fac frică sau declanșează anxietate, s-ar putea să ajungi să te privezi încet de lucruri care-ți sunt dragi și ai vrea să le faci. Iar frica atrage frică și anxietatea crește prin cultivarea ei. Deci expunându-te controlat fricii tale și înfruntând-o poți găsi chiar cheia învingerii ei.
- Cunoaște-te pe tine însuți
Unele descoperiri remarcabile au fost spontane, însă cele mai multe au avut la bază sute și mii de înregistrări, de notițe, de scheme și rapoarte. Poți proceda la fel și în privința cunoașterii de sine în acest sens. Notează stările pe care le ai, în ce conjuncturi simți frică sau anxietate, cum se exprimă acestea, observă recurența lor și trage concluziile. Propune-ți apoi și fă mici pași în învingerea acestor stări și înarmează-te cu o listă de ajutoare la care să recurgi când ai primele semnale ale fricii și anxietății. Și gradat îți vei schimba modul de gândire care predispune la anxietate și vei corecta totodată comportamentele care mențin frica și anxietatea.
- Controlează-ți respirația
Ai remarcat cât de superficială devine respirația într-o stare de pericol major? O simți superficial, doar la nivelul claviculelor. Așa că ritmarea suflului respirator și profunzimea acestuia va face o foarte mare diferență. Pune o palmă pe abdomen și condu respirația acolo. Lasă abdomenul relaxat și simte-l cum se umfla când inspiri și se retrage când expiri și alocă 5 minute pentru o respirație în care etapele respirației să fie egale între ele.
- Fii blând cu tine și respectă-te
Și aici intră relaxarea – chiar practicarea unor tehnici de relaxare; menținerea spatelui drept dacă lucrezi la birou, conduci sau mergi pe stradă; o hrană sănătoasă și echilibrată; reducerea alcoolului și multă mișcare în natură. Studiile clinice arată că în cazul anxietății există anumite disfuncții ale activității unor neurotransmițători, precum serotonina, noradrenalina sau GABA. Studiază-le un pic și adaugă analizei tale și ingredientele chimice ale fericirii: dopamina, oxitocina, endorfina și serotonina și vezi cum le poți amplifica pe cale naturală.
- Vorbește cu un coach, psiholog sau cineva pregătit pentru a te putea îndruma.
Știi că vorba potrivită la momentul potrivit poate da o cu totul altă turnură perceperii stării de frică sau anxietate și implicit răspunsului pe care îl ai față de situațiile cu care te confrunți. Așa că află și altă părere despre situația ta și explorează tehnicile pe care aceștia ți le propun.
Dacă ai nevoie de ajutor în acest sens, contactează-mă!
